[Review] Blacklight: Retribution

[R3ALL]

[size=150]

Blacklight: Retribution

[/size]

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Producător: Zombie Studios
Distribuitor: Perfect World
Platformă: PC
Gen: Shooter
Data lansării: 3 aprilie 2012

Descriere:
O droaie de jocuri mizează pe sisteme din ce în ce mai complexe şi mai stufoase de recompense, elemente de inventar sau atribute, jocuri în care nu mai e suficient să înţelegi controlul hărţii, să ţinteşti şi să fii atent la mişcările adversarilor. O, nu. Acum îţi alegi specializări, îţi configurezi abilităţile şi echipezi combinaţii de obiecte în urma unor atribute numerotate sau, în cazurile mai elaborate, formule matematice.

Grafică
Ce-i drept, mai puţin impresionantă e texturarea hărţilor – unele porţiuni sunt realizate cu o lene incredibilă (sau poate în grabă), iar din punct de vedere vizual Blacklight nu e foarte omogen. Unele elemente arată senzaţional – modelele jucătorilor, armele, echipamentul adiţional (unde mai pui că sunt personalizabile), dar altele – efectele armelor, exploziile sau bloom-ul – sunt kitchoase şi nu se ridică la normele impuse de restul jocului.

Gameplay
Primul meu contact cu jocul a avut loc la aproximativ o oră după ce mi l-a trântit în braţe Bossman. Dat fiind că habar n-aveam ce e exact, titlul extrem de insipid şi probabil extras aleator dintr-o pălărie plină cu termeni „awesome” (precum „Ascension”, „Absolution”, „Redemption” ş.a.m.d) nu mi-a inspirat cine ştie ce încredere. Dar adevărul e că am văzut jocuri mai bune cu titluri mai stupide.

Sunet
Sunetele sunt destul de eficiente şi expresive încât să înţelegi ce se întâmplă pe hartă fără să fii extrem de atent la fiecare zumzăială, iar sound design-ul are momente foarte spectaculoase şi simple în acelaşi timp, cum ar fi zgomotul din momentul morţii, o chestie înţepătoare fără să devină agasantă, cuplată cu animaţia care îţi aduce la cunoştinţă autorul decesului tău prematur.Singurul fundal muzical (de altfel, şi singurul de care ar fi fost nevoie) sunt ceva bucăţi de dubstep care subliniază podiumul după terminarea hărţii. Deşi bucăţile nu sunt nici hipercunoscute, nici single-uri produse de superstarurile care au remixat tema pentru Syndicate, am impresia că sunt mult mai bine integrate şi subtile decât exploziile sonore care punctau jocul sus-menţionat.Iar din punct de vedere auditiv, o face cu brio.

Multiplayer
Vestea bună e că Zen-ul nu oferă avantaje decisive şi practic vă puteţi bucura de toate elementele importante fără să vă cheltuiţi salariile ca să ţineţi pasul cu restul lumii. În schimb, el oferă acces la tot felul de exclusivităţi estetice, precum şi la pachete tipice de experienţă bonus care scurtează considerabil timpul necesar atingerii nivelului maxim (adică 30). Trebuie să subliniez că există foarte multe briz-briz-uri accesibile doar prin Zen şi nu e atroce ideea de a cheltui câţiva gologani pe nişte investiţii în echipament permanent pe care îl consideraţi util.

Screenshots:
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

•Realism: 9
•Gameplay: 8.5
•Sunet: 9
•Grafică: 8
•Multiplayer: 9
•Overall: 9