Bine ati venit pe forumul PeTeME , cel mai bun forum de distractie & timp liber , va invitam pe voi si prietenii vostri aici ! Pentru a va distra si mai mult va rugam sa va inregistrati!

Multumimt!


Cu stima ,

Echipa PeTeME.

Hiroshima - 64 de ani de la cel mai mare cosmar al omenirii

 :: Diverse :: Lifestyle :: Istorie

In jos

Hiroshima - 64 de ani de la cel mai mare cosmar al omenirii

Mesaj Scris de dada la data de Lun Sept 03, 2012 11:06 pm

6 august 1945. Un bombardier american supranumit "Enola Gay", cu colonelul Paul Tibbets la mansa, decoleaza in zori din insula Tinian, cu destinatia nord-nord vest, catre Japonia. La bordul sau se afla o incarcatura mortala cu nume prietenos: "baietelul" (Little Boy) era de fapt o bomba cu uraniu de 4.400 de kilograme.

In acest timp, cei aproape trei sute de mii de locuitori ai Hiroshimei, un orasel localizat in delta insulei Honshu, dormeau linistiti. Se anunta o zi senina de vara, fara niciun nor pe cer.

Nimic nu indica, in zorii acestei zile, ca va fi diferita de cele dinaintea sa. Insa aceasta zi avea sa ramana pentru totdeauna in istorie. Avea sa schimbe, de fapt, istoria omenirii.

In aceasta dimineata linistita de august, o singura bomba, lansata dintr-un avion american, a ras de pe fata pamantului un oras, a inceput sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, a dat startul erei atomice si a marcat generatii intregi de japonezi si lumea intreaga.

La aproximativ 8.15, o ora la care majoritatea locuitorilor Hiroshimei se trezisera si isi incepeau in liniste ziua, "baietelul" a fost lansat deasupra orasului care nu stia ce-l asteapta.

"Eram nerabdator sa o fac. Voiam sa fac totul pentru a ingenunchea Japonia. Voiam sa-i omor pe nenorociti. Asta era atitudinea SUA atunci. Sunt convins ca am salvat mai multe vieti decat am luat", a marturisit ulterior colonelul Tibbets.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]


[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Dupa lansarea "baietelului", Tibbets a pilotat imediat avionul numit dupa mama sa departe de zona de impact. Jos, militarii isi faceau inviorarea de dimineata, navetistii se indreptau in viteza, pe jos sau cu bicicleta, spre slujbe, iar femeile si copiii se invarteau prin fata caselor, fara sa banuiasca ce urgie venea de sus.

Dupa doar 43 de secunde, o explozie nemaintalnita a aprins cerul diminetii, cand "baietelul" a cazut pe un camp de parada unde se pregateau militarii japonezi. Enola Gay a fost zguduita de suflul exploziei, desi se afla la o relativa distanta.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Dupa ce al doilea suflu al exploziei a zgaltait avionul, Tibbets a privit inapoi la dezastrul provocat de "baietel". "Orasul era ascuns de acel nor ingrozitor...fierbea, se umfla ca o ciuperca, teribil si incredibil de inalt", si-a amintit Tibbets cum arata, din aer, explozia de 15 kilotone (exchivalentul a 15.000 de tone de TNT).

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

La sol, ceea ce odinioara era un oras ca un stup, vibrand de energie si viata, a devenit instantaneu un oras mort. Ceasul s-a oprit pentru totdeauna la ora 8.16
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Cei mai aproape de explozie au murit pe loc, carbonizati, altii au fost raniti mortal. Hainele le-au ars pe corp, corpurile au devenit cenusa. Pasarile aflate in zbor s-au aprins instantaneu.
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

"Deodata, o lumina puternica m-a speriat - apoi inca una. Asa de bine iti amintesti maruntisurile - imi amintesc cum o lanterna de piatra din gradina s-a aprins cu putere si m-am gandit daca nu cumva aceasta lumina era cauzata de o aprindere sau de scanteile de la un troleu care trecea atunci.

Umbrele din gradina au disparut. Ceea ce cu o clipa inainte era asa de luminos si insorit era acum intunecat si cetos. Prin spiralele de praf abia am vazut o coloana de lemn care sustinuse un colt al casei mele. Se inclina aiurea", isi aminteste "momentul zero" doctorul Michihiko Hachiya, un supravietuitor al urgiei.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Supravietuitorii isi amintesc lumina puternica si un val insuportabil de caldura. Suflul exploziei i-a daramat de pe picioare. Doar cladirile cele mai puternice (putine la numar) nu s-au prabusit atunci.

Un baietel a zburat pe geamul casei de partea cealalta a strazii, iar casa s-a prabusit in urma lui. In doar 10 minute de la acel moment fatidic, 9 din 10 oameni aflati pe o raza de 800 de metri de la "zona zero" erau morti.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Mai putin de 10% dintre imobilele din intregul orasului au scapat neatinse. Mici grupuri de interventie s-au format ad hoc, dar aproximativ jumatate din populatia orasului era moarta sau ranita. Imaginile aeriene cu orasul inainte si dupa deflagratie arata adevarata fata a distrugerii.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Nenumarate focuri s-au aprins deodata in tot orasul, unindu-se in cele din urma intr-o furtuna de foc care i-a ucis pe cei care nu scapasera in primele minute dupa atac. Autoritatile japoneze n-au stiut ore in sir de infernul care se dezlantuise in oras.

Abia peste 16 ore, dupa ce Statele Unite au confirmat atacul, s-a stiut cu precizie ce s-a abatut asupra Hirosimei. Ajutorul de urgenta a inceput in cele din urma sa ajunga in oras si situatia s-a stabilizat oarecum

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

La cateva zile dupa deflagratie, doctorii au inceput sa vada primele simptome ale iradierii la supravietuitori. Rata mortalitatii a inceput sa creasca, pe masura ce supravietuitorii care pareau ca isi revin cadeau prada acestei noi afectiuni.

Abia dupa trei-patru saptamani, a inceput sa scada numarul mortilor in urma iradierii nucleare. Cei care au trecut si peste perioada de opt saptamani agonizante in care s-a murit pe capete in urma iradierii aveau sa traiasca toata viata sub spectrul cancerului declansat de expunerea la radiatii si, bineinteles, cu efectele psihologice ale acestui atac.


[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]
Nu se va sti cu certitudine niciodata cati au murit de mana "baietelului". Se stie ca 70.000 de persoane au murit imediat, ca urmare a deflagratiei, caldurii si iradierii.

Pana la sfarsitul lui 1945, numarul mortilor s-a ridicat la 100.000. In urmatorii cinci ani, trecuse de 200.000, pe masura ce au inceput sa se instaleze cancerul si alte afectiuni.

[Trebuie sa fiti înscris şi conectat pentru a vedea această imagine]

Peste trei zile, Nagasaki avea acceasi soarta ca si Hirosima, pierind in urma lansarii "grasului" (Fat Man), o bomba cu o putere de 21 de kilotone. Pe 15 august, Japonia s-a predat.

Cei care au depasit acele momente de groaza si moarte, supravietuitorii bombei, se numesc hibakusha (oamenii afectati de explozie). 243.692 de hibakusha mai traiesc inca, majoritatea in Japonia.

Memorialele din Hiroshima si Nagasaki au inregistrat moartea a peste 400.000 de hibakusha de la cele doua explozii atomice pana acum - 258.310 in Hiroshima si 145.984 in Nagasaki.

Un japonez a avut norocul (sau nenorocul) sa traiasca ambele explozii si sa fie recunsocut drept primul supravietuitor al ambelor atacuri. Pe 29 martie 2009, guvernul japonez l-a numit pe Tsutomu Yamaguchi dublu hibakusha.

Tsutomu Yamaguchi se afla la 3 kilometri de "zona zero" din Hiroshima cand a cazut "baietelul". Se afla in oras intr-o calatorie de afaceri si a fost ars serios pe partea stanga a corpului. A plecat spre casa pe 8 august, cu o zi inainte de cea de-a doua explozie. S-a expus la radiatiile reziduale cautandu-si rudele prin daramaturile din oras si acum se lupta cu o forma de cancer.

"Acesta a fost destinul meu, sa trec de doua ori prin asta si sa raman in viata ca sa povestesc ce s-a intamplat" - asta ii tine de fapt in viata pe Yamaguchi si pe ceilalti supravietuitori.


Aceste bombe nucleare sau petrecut in timpul celui de al 2-lea razboi mondial. Atunci omenirea a fost uimita de puterea bombelor nucleare dar nu problema distrugerilor in masa era cel mai mare inamic al oamenilor ci si cat de radioactive erau si in prezent inca se mai simte aceal impact si nimeni nu se mai duce acolo decat daca ar fi tembel vreau sa zic sau in cercetare
Dupa parerea mea a fost destul indeajuns aceste 2 explozi nucleare pentru omenire si sper ca si-au dat seama ca aceasta putere ne afecteaza pe toti si nu ar mai trebui folosita.

_________________
Visit [Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
dada
Sef'ul
Sef'ul

Mesaje : 245
Data de inscriere : 28/08/2012
Varsta : 24
Localizare : Bucuresti

Vezi profilul utilizatorului http://peteme.forum.st

Sus In jos

Sus


 :: Diverse :: Lifestyle :: Istorie

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum